Arhiva

Archive for the ‘Drept procesual civil’ Category

Cazul Domnului P si aplicarea gresita a legii

21 ianuarie 2014 Scrie un comentariu

Domnul P, cetatean roman plecat de cativa ani in Italia, ne-a scris expunandu-ne situatia cu care acesta se confrunta si cerandu-ne un sfat juridic. Domnul P, revolutionar, participant la evenimentele din decembrie 1989, a fost improprietarit, ca urmare a faptelor sale deosebite din timpul revolutiei,  cu o suprafata de 1000 mp de teren extravilan. Insa la scurt timp, din aceasta suprafata a pierdut 500 mp ca urmare a constatarii nulitatii absolute partiale a Titlului sau de Proprietate, rezultat al unor suprapuneri de teren in aceeasi zona in care dansului i se constituise noul drept de proprietate.

Din aceasta cauza a pornit o actiune in instanta, prin care cerea sa fie repus in posesie cu suprafata de 500 mp de teren pe care o pierduse prin instanta. Dupa mai multe amanari, la ultimul termen de judecata, dosarul sau a fost suspendat de catre instanta, intrucat Comisia Locala si Comisia Judeteana de fond funciar au invocat dispozitiile art. 7 din noua Lege nr. 165/2013.

Ne intreaba ce poate face in aceasta situatie?

Stimate Domnule P,

Va informam ca Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, a intrat in vigoare in luna mai  a anului 2013.

Potrivit acestei legi, dupa ce procesul de inventariere a terenurilor agricole si forestiere care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate se finalizeaza (si trebuia finalizat la sfarsitul anului 2013) se poate trece la retrocedarile propriu-zise.

Cu toate acestea, intreg procesul a fost amanat cu inca 6 luni prin OUG nr. 115/2013, publicata in Monitorul Oficial la 24 decembrie 2013, si intrata in vigoare la aceeasi data.

Articolul 7  din aceasta lege, despre care faceti vorbire, intr-adevar, prevede ca până la întocmirea situaţiei centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum şi orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar.

Ori, in cazul Dvs., Domnule P,  consideram ca, Legea nr. 165/2013 nu se poate aplica intrucat aceasta lege se refera la imobilele preluate abuziv in perioada regimului comunist, iar terenul de 1000 mp a fost dobandit de Dvs, asa cum spuneati, prin constituire de drepturi, in calitate de revolutionar al Revolutiei de la 1989, deci, in temeiul unui drept stabilit prin Legea nr. 341/2004 a recunostintei fata de eroii martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, si prin urmare,  aceasta lege nu are nicio legatura cu imobilele nationalizate in perioada regimului comunist.

Mai mult, consideram ca, si in situatia in care solicitarea Dvs. s-ar fi incadrat in categoriile de cereri mentionate in Legea nr. 165/2013, activitatea de inventariere a terenurilor desfasurata in prezent de Comisiile Locale si  Judetene de fond funciar, nu le-ar fi impiedicat pe acestea sa ia parte la un proces nefinalizat inca, ca in cazul Dvs.,  intrucat pana la ramanerea defintiva a hotararii ce s-ar fi dat in cauza, ele nu sunt  obligate la vreo procedura administrative de eliberare a vreunui titlu de proprietate sau de punere in posesie a vreunui teren.

Ori, in speta de fata, nu este vorba de o procedura administrativa propriu – zisa, ci de o procedura contencioasa mai intai, in cadrul careia intentia Dvs. era si este tocmai obtinerea unei hotarari judecatoresti definitive, prin care sa vi se recunoasca mai intai dreptul de proprietate pierdut, urmand ca ulterior sa puteti pune in executare aceasta hotarare, iar printr-o procedura administrativa, sa puteti ceare eliberarea unui nou titlu de proprietate pentru diferenta de 500 mp pierduti prin instanta, asa cum am aratat mai sus.

Prin urmare, recomandarea noastra pentru Domnul P, in cazul de fata, este ca dansul sa faca recurs impotriva Incheierii prin care i s-a suspendat procesul, invocand motivele de mai sus si cerand reluarea si continuarea judecatii, motivele de suspendare invocate, nefiind aplicabile in cazul sau.

Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea procesului, legea  nementionand un termen expres inauntrul caruia acesta poate fi formulat. De altfel,  legea prevede ca nici Incheierea de suspendare nu se comunica, astfel incat sa poata curge un termen fix de a promova recurs, fapt ce prespune ca recursul poate fi declarant oricand.

Va dorim mult succes in promovarea acestui recurs si va asteptam cu noi intrebari, ori de cate ori aveti vreo nelamurire  de ordin juridic.

Av. Adriana Costache

Baroul Bucureşti

Părerile de pe acest blog reprezintă viziunea Jurisdinamica.ro. Orice feedback din partea dvs. este binevenit aici sau pe avocat@jurisdinamica.ro

 

Medierea – in cazul litigiilor cu valoare de sub 50.000 lei

26 august 2013 Scrie un comentariu

Pentru a nu mai exista confuzii, se impune  sa facem distinctie intre obligativitatea Sedintei de informare  cu privire la avantajele Medierii  in functie de obiectul litigiului si nu doar de cuantumul acestuia.

Asadar in cazul  actiunilor in justitie, introduse dupa 01.08.2013, care privesc  transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, a altor drepturi reale, partaje sau  cauze succesorale,  este obligatorie indeplinirea conditiei prealabile a informarii cu privire la avantajele medierii, sens in care actiunea care se va depune la instanta competenta,  va trebui insotita si de un Certificat de informare eliberat de juristul si/sau mediatorul care a realizat informarea.

Exceptie fac toate actiunile in justitie, chiar daca valoarea lor este sub 50.000 lei, pentru care partile au decis sa urmeze procedura speciala a  Ordonantei de plata reglementata de art. 1013 – 1024 din  Noul C.pr. civ. sau  cea prevazuta de art. 1025 – 1032   din acelasi  Nou C.pr.civ , privind procedura Cererilor cu valoare redusa.

Prin urmare, in aceste cazuri, Sedinta de informare cu privire la avantajele medierii nu este obligatorie ca si procedura prealabila introducerii actiunii in instanta.

Pentru informatii suplimentare, ne puteti scrie pe blog sau direct pe  adresa noastra de contact: avocat@jurisdinamica.ro.

Av. Adriana Costache (fostă Bangălă)

Baroul Bucureşti

Părerile de pe acest blog reprezintă viziunea Jurisdinamica.ro. Orice feedback din partea dvs. este binevenit aici sau pe avocat@jurisdinamica.ro

Plangerea penala se poate nota in Cartea Funciara?

19 iunie 2013 Scrie un comentariu

Este o intrebare pe care am primit-o de la o societate care se confrunta cu urmatoarea problema juridica:

“Zilele trecute, unul din angajatii acestei societati, a sustras o suma considerabila de bani din societate. Societatea a facut plangere penala impotriva acestui angajat,  constituindu-se si parte civila pentru suma consistenta de recuperat. Pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti si implicit obtinerea unui titlu executoriu cu privire la recuperarea prejudiciului, am fost intrebata daca se poate nota aceasta plangere in C.F. ?”

Raspunsul ni-l da Noul Cod civil, care la art. 876 alin. 2, prevede ca pot fi inscrise in Cartea Funciara si alte drepturi, fapte sau raporturi juridice, cu conditia sa existe o legatura intre acestea si imobilul cuprins in Cartea Funciara.

Ori,  asa cum rezulta din cazul expus mai sus, aceasta legatura nu exista in speta.

Prin urmare,  in situatia de fata, in opinia mea, calea de urmat este alta, anume aceea a instituirii unui sechestru asigurator ca masura asiguratorie si provizorie care sa aiba ca finalitate indisponibilizarea bunului imobil si / sau mobil al persoanei vinovate, pana la aparitia unui titlu executoriu. A se vedea si noile dispozitii ale Noului Cod de procedura civila, respectiv. art. 951 si urm. din acest nou cod intrat in vigoare la 15.02.2013.  Despre aceasta procedura am mai scris si cu alt prilej, prin urmare, va indic link-ul unde gasiti mai multe informatii in acest sens.

Precizez ca la momentul la care am scris acest articol, Noul Cod de procedura civila nu era intrat in vigoare, prin urmare, trimiterile la dispozitiile art. 951 si urm. se impun in prezent, in cazul in care doriti sa initiati in prezent o astfel de actiune.

Ca si consecinta a introducerii unei astfel de proceduri, puteti solicita instantei, la momentul depunerii Cererii de instituire a sechestrului,  un  Certificat de Grefa, pe care sa il notati de indata, ca si masura asiguratorie,  in Cartea funciara. Va dorim mult succes si asteptam noi provocari!

Av. Adriana Costache (fostă Bangălă)

Baroul Bucureşti

Părerile de pe acest blog reprezintă viziunea Jurisdinamica.ro. Orice feedback din partea dvs. este binevenit aici sau pe avocat@jurisdinamica.ro

Apelul in Noul Cod de Procedura Civila

2 aprilie 2013 1 comentariu

Noul Cod de Procedura Civila abordeaza diferit caile de atac fata de Codul de Procedura civila de la 1865. La o prima privire de ansamblu, observam ca art. 456 NCPC pastreaza clasificarea in cai ordinare de atac (apelul) si cai extraordinare de atac (recursul, contestatia in anulare si revizuirea).

Cu toate acestea, apelul se transforma intr-o veritabila cale de atac de drept comun, pentru ca sunt destul de multe cazuri in care calea de atac a recursului nu va mai exista, iar judecata va avea loc numai in prima instanta si in apel.

Prin urmare, aproape toate hotararile pot fi atacate cu apel, cu exceptia hotararilor care vor ramane definitive in fata primelor instante.

Majoritatea hotararilor vor putea fi atacate numai cu apel, dupa apel devenind definitive. Aici se incadreaza hotararile pronuntate in litigii cu o valoare sub 500.000 care nu vor putea fi atacate cu recurs, hotararile in materia executarii silite, materie contraventionala, litigii de munca, insolventa, materie funciara etc.

NCPC reglementeaza un termen de apel de 30 de zile, termen care, potrivit art. 468, curge de la comunicarea hotararii.

Potrivit art. 471 din NCPC, procedura scrisa a apelului se va desfasura la prima instanta.

Astfel, apelul, si cand este cazul, motivele de apel se depun la instanta a carei hotarare se ataca. In cazul in care cererea de apel nu indeplineste conditiile prevazute de lege, presedintele instantei va constata lipsurile si ii va cere apelantului sa completeze sau sa modifice cererea in interiorul termenului de apel. Daca presedintele apreciaza ca intervalul ramas pana la la expirarea termenului de apel nu este suficient, poate acorda un termen scurt, de cel mult 5 zile de la expirarea termenului de apel, pentru completarea sau modificarea cererii.

Dupa primirea cererii de apel si a motivelor de apel, presedintele instantei va dispune comunicarea lor intimatului, impreuna cu copiile inscrisurilor alaturate, si ii va pune in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare in termen de cel mult 15 zile de la comunicare.

Intampinarea se comunica de indata apelantului, caruia i se pune in vedere obligatia de a depune la dosar raspunsul la intampinare in cel mult 10 zile de la comunicare.

Presedintele, dupa implinirea termenului de apel, va inainta instantei de apel dosarul, impreuna cu apelurile facute, intampinarea, raspunsul la intampinare si dovezile de comunicare a acestor acte.

Observam ca aceasta procedura prealabila, pusa in sarcina primei instante, are un caracter practic si rapid, cel putin la prima vedere, cu rolul de a degreva activitatea instantei de apel si a scurta judecata cauzei in apel.

George Achim, consilier juridic

Părerile de pe acest blog reprezintă viziunea Jurisdinamica.ro. Orice feedback din partea dvs. este binevenit aici sau pe avocat@jurisdinamica.ro

Noua procedura de citare

26 februarie 2013 Scrie un comentariu

Noul Cod de Procedura Civila, intrat in vigoare la 15 februarie, aduce modificari si cu privire la modalitatea de citare si comunicare a actelor de procedura.

In acest sens, potricit art. 154 alin. (2) din NCPC, comunicarea se va face in plic inchis, care va purta mentiunea “PENTRU JUSTITIE. A SE INMANA CU PRIORITATE”.

In cazul in care comunicarea nu se va putea face prin intermediul agentilor procedurali ai instantei, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, in plic inchis, conform art. 154 alin. (4) NCPC.

La cererea partii interesate si pe cheltuiala sa, comunicarea se va putea face si prin intermediul executorilor judecatoresti sau prin servicii de curierat rapid, de asemenea, cu scrisoare recomandata si confirmare de primire.

Grefa instantei va putea comunica actele de procedura si prin fax sau e-mail, transmitand odata cu acestea si un formular ce va fi completat si semnat de catre destinatar. Formularul va reprezenta dovada primirii actelor si va putea fi expediat instantei tot prin fax sau e-mail.

Se pare ca noua procedura va da putina bataie de cap atat grefierilor, cat si lucratorilor postali, care nu au fost instruiti din timp.

Jud. Laura Andrei, presedintele Tribunalului Bucuresti, spune ca: “Vor apãrea blocaje pe lipsa de procedurã, într-o primã fazã. În condițiile în care si factorii postali vor avea nevoie de un timp sa ne obisnuiasca cu noile citații.”

George Achim, consilier juridic

Părerile de pe acest blog reprezintă viziunea Jurisdinamica.ro. Orice feedback din partea dvs. este binevenit aici sau pe avocat@jurisdinamica.ro

Contractul de comodat poate constitui titlu executoriu

21 februarie 2013 Scrie un comentariu

Traim vremurile in care lumea se teme sa mai incheie acte juridice – chiar si cu titlu gratuit – care ar viza folosinta unor imobile, din pricina faptului ca vor reintra cu greu in posesia bunului imobil respectiv.

Credem ca acesta a si fost motivul pentru care Noul Cod Civil atribuie Contractului de Comodat  sau  Imprumutului de folosinta, cum mai este numit, caracterul de Titlu Executoriu, cu indeplinirea unei conditii alternative, si anume: acesta sa fie incheiat fie in forma autentica, de catre un notar public, fie sa fie redactat de catre un avocat si sa poarte o data certa atribuita de catre acesta.

Asadar, Noul Cod Civil reglementeaza in beneficiul comodantului posibilitatea acestuia de a-l executa silit pe comodatar, in caz de nepredare a bunului la scadenta, fara a mai fi nevoie de o actiune in instanta.

Aceasta inseamna ca pentru a pune in executare un astfel de contract e suficienta depunerea lui la Executorul Judecatoresc care, ulterior obtinerii Incheierii de incuviintare a executarii, va putea trece la executarea propriu – zisa.

In masura in care comodatarul a subcontractat  bunul catre un tert, fara a obtine aprobarea prealabila a comodantului, acest tert nu se poate opune executarii, intrucat nu justifica o calitate si nu poate dovedi existenta unui raport juridic valid si opozabil comodantului.

Av. Adriana Costache (fostă Bangălă)

Baroul Bucureşti

Părerile de pe acest blog reprezintă viziunea Jurisdinamica.ro. Orice feedback din partea dvs. este binevenit aici sau pe avocat@jurisdinamica.ro

Noutati in materia executarii silite

19 februarie 2013 Scrie un comentariu

Noul Cod de Procedura a intrat in vigoare si isi propune sa adauge o viteza in plus sistemului judiciar romanesc. Acelasi caracter de celeritate este atribuit si materiei executarii silite, sistematizandu-se totodata intr-un mod mai eficient toate dispozitiile generale ale acestui domeniu.

La inceputul fazei executarii silite, executorul judecatoresc va verifica existenta titlului executoriu si va emite o incheiere prin care va dispune fie inregistrarea cererii de executare, fie refuzarea deschiderii procedurii de executare, incheiere care poate fi atacata cu plangere la instanta de executare.

Ca element de noutate, NCPC reglementeaza interventia altor creditori in cursul executarii silite. Sunt mentionati aici creditorii care au deja un titlu executoriu contra debitorului, cei care au luat masuri asiguratorii asupra bunurilor acestuia, cei care au un drept real de garantie sau un drept de preferinta supra bunului urmarit, precum si creditorii chirografari titulari ai unor creante rezultate din inscrisuri cu data certa

Exista si o alta reglementare a cheltuielilor de executare fata de codul anterior, fiind de fapt o transpunere a dispozitiilor Legii executorilor judecatoresti nr. 188/2000.

In noua reglementare actul de adjudecare poate fi atacat in termen de o luna de la inscrierea provizorie in cartea funciara, pe calea contestatiei la executare, spre deosebire de reglementarea veche care prevedea un termen de 3 ani.

De asemenea, pe calea contestatiei in anulare, in cazul in care executarea se face in temeiul unui alt titlu executoriu decat o hotarare judecatoreasca, debitorul poate invoca si motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins in titlul executoriu, numai daca legea nu prevede in legatura cu acel titlu executoriu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui.

In ce priveste suspendarea executarii silite, se introduce o grila de calcul a cautiunii in functie de valoarea obiectului executarii. Iar daca obiectul nu este evaluabil in bani, cautiunea va fi de 1.000 lei.

Cererea de incuviintare a executarii silite poate fi respinsa daca debitorul se bucura de imunitate de executare. Legea nu defineste insa notiunea de „imunitate de executare”. O interpretare a acestei notiuni se poate realiza utilizandu-se prevederile dreptului diplomatic si consular, fara a respinge insa alte prevederi care ar putea fi aplicabile.

O alta noutate consta in posibilitatea Politiei Rutiere de a opri in trafic autovehiculele ce fac obiectul executarii silite si de a retine conducatorului certificatul de inmatriculare si cartea de identitate a masinii. Aceasta dispozitie nu se va aplica insa foarte curand, intrucat nu exista in acest moment o metodologie clara privind aceasta activitate a Politiei Rutiere, la fel cum inca nu exista o baza de date care sa cuprinda autovehiculele supuse executarii silite.

George Achim, consilier juridic

Părerile de pe acest blog reprezintă viziunea Jurisdinamica.ro. Orice feedback din partea dvs. este binevenit aici sau pe avocat@jurisdinamica.ro

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 50 other followers